Obiective turistice
Pagini dedicate celor mai importante locuri de vizitat din zonă.
Calea ferată Anina–Oravița
Trenul turistic Anina_Oravita circulă pe cea mai veche cale ferată montană din România. Viaductele și tunelurile construite în Munții Banatului și peisaje din jur oferă o experiență inedită.Construcția căii ferate Oravița-Anina-Oravița a început în anul 1861. Lucrarea a fost una extrem de dificilă pentru inginerii din vremea aceea, datorită faptului că era un traseu montan, în vestul Munților Banatului. Traseul urcă 33,4 km și este format din 14 tuneluri și 10 viaducte. După aproape 3 ani lucrarea a fost finalizată, fiind inaugurată în anul 1863 pe 13 decembrie, ca prima cale ferată montană din România.
Centrul Muzeistic Anina
Cultural Muzeistic, a fost inaugurat de primarul Gheorghe Românu și situat în sediul fostei Primării din oraș. Un muzeu care merită vizitat nu doar de turiști, ci și de locuitorii din Anina, care pot retrăi astfel o pagină din istoria bogată a orașului ale cărui baze s-au pus în urmă cu câteva sute de ani, atunci când au sosit în zonă primele familii de coloniști austrieci. Clădirea face parte din patrimoniul cultural național al orașului Anina. Imobilul a fost în trecut, până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, locuința directorilor de la puțul de exploatare a cărbunelui aflat pe locul unde este construită actualmente Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din oraș. Unul dintre directori a fost asasinat chiar în curtea actualului muzeu, în aprilie 1927, cu propriile arme de vânătoare, a povestit la momentul inaugurării, primarul Gheorghe Românu.
Drumul tunelelor si Pestera Ponor Uscata;
Peştera Ponor Uscată ( sau Peştera Crivina, P de la Bradeţ) este situată în Podişul Uteriş, în locul numit Crivina al pădurii Plopa, la 620 m altitudine. (Dl. Uteriş). Peştera are 4 intrări. A fost cercetată şi cartată în 1959 de V. Sencu şi publicată ulterior sub numele de Peştera Ponor. Cu prilejul completării schiţei şi a continuării cercetărilor, Şt. Negrea o denumeşte Peştera Ponor-Uscată, pentru a nu fi confundată cu Intrarea Ponor a Peşterii Ponor-Plopa. P. Ponor Uscată este o peştera fosilă, în general descendentă şi măsoară 265 m (9 m denivelare). A fost săpată de apa pârâului Ponor, care în evoluţia sa a părăsit albia de la suprafaţă şi a drenat Peştera Ponor-Uscată. Ulterior pârâul şi-a găsit o cale la nivel mai inferior, fiind captat la Intrarea Ponor a Peşterii Ponor-Plopa. Aceste captări succesive au avut probabil loc în pleistocenul mediu şi superior, când condiţiile climatice erau favorabile unor astfel de fenomene. Peştera este accesibilă prin deschiderea largă din pâlnia unei doline mari. Ea mai comunică cu exteriorul şi prin trei avene adânci până la 6 m, de fapt spărturi în tavan create de prăbuşiri. Datorită acestor deschideri partea centrală a peşterii este luminată difuz.
Lăcașe de cult – Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” este unul dintre cele mai importante lăcașe de cult din Anina, având un rol central în viața spirituală a comunității locale. Arhitectura sa specifică Banatului Montan și interiorul bogat decorat oferă un spațiu de reculegere, liniște și rugăciune.
Salba de lacuri din Anina
Lacul Buhui este primul lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din România, realizat în 1884 de adiminstrația austro-ungară pentru alimentarea cu apă a Aninei. Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peștera Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Lacul Mărghitaş este situat pe râul Buhui, are forma unui vârf de săgeată şi a fost amenajat în anul 1940 ca destinaţie turistică. Are un volum de apa de cca. 200.000 m³ şi o suprafaţă de aproximativ 4 ha, iniţial fiind utilizat pentru o microcentrală. În prezent acesta îndeplineşte şi funcţiile de agrement şi alimentare cu apă. Lacul Minis (Lacul Gura Golumbului) este alimentat de apa raului cu acelasi nume si se afla pe Cheile Minisului. Acestea sunt o formatiune tip chei pe cursul raului Minis, situate intre orasul Anina si comuna Bozovici, sunt accesibile turistilor si sunt impartite in mai multe sectoare, fiind strabatute de drumul national 57B.
Casa Ferdinand
Vila Ferdinand a fost ridicată în anii 1870-1880 si a găzduit familia regală în vizita ei la minele de la Anina. Aici gasim astăzi o pensiune cochetă, care își păstrează aerul aristocratic de altădată!
„PRIMA CASĂ DIN STEIERDORF”
Reconstituirea „primei case” a coloniştilor austrieci (iunie 1773), realizată în 2023 după schiţele din arhivele de la Viena.
Cantonul Silvic Cârneala și Peștera Cârneala
Loc izolat în Munții Aninei, în mijlocul unei păduri seculare. Peștera Cârneala (Peștera de Gheață) este cunoscută pentru țurțurii de gheață iarna.
Punctul Belvedere Anina – La Cruce
Punctul Belvedere Anina – La Cruce O panoramă care îți taie respirația, rivalizând cu Alpii! Vă redăm inclusiv cum se aude, de acolo de sus, la înălțimi de vulturi! Situat la marginea abruptă a unuia dintre cele mai spectaculoase reliefuri din Banatul Montan, Punctul Belvedere Anina – La Cruce oferă o perspectivă uluitoare asupra orașului Anina și a împrejurimilor sale montane. Priveliștea de aici, ce se deschide generos peste fosta zonă industrială, pădurile dese și culmile din depărtare, poate concura oricând cu punctele de belvedere celebre din stațiunile elvețiene sau austriece. Accesul este deja posibil, pe un traseu reamenajat recent, ușor de parcurs pe jos sau cu bicicleta. De-a lungul drumului, sunt prevăzute popasuri dotate cu mese și bănci de lemn, iar în perioada următoare vor fi finalizate și lucrările de iluminat ambiental și de amenajare completă a platformei de observare. Crucea emblematică de pe marginea abruptului domină zona și veghează tăcută orașul de la înălțime, oferind nu doar un loc de odihnă și contemplație, ci și un spațiu ideal pentru fotografii memorabile sau momente de reculegere în mijlocul naturii.